Ozonoterapia

Datorită faptului că mulți medici și terapeuți (inclusiv Dr. Clark) recomandă utilizarea diferitelor forme de aplicații de ozon (apă ozonizată, uleiuri, clătiri, comprese etc.), oferim generatoare de ozon de înaltă calitate pentru uz casnic și profesional. Ravo Zapper, generatorul de ozon și generatorul de argint coloidal sunt cele trei investiții cele mai bune pentru sănătatea dumneavoastră.

Conexiunea tipică a generatorului de ozon OZ 300 pentru îmbogățirea apei (uleiului) cu ozon.

Utilizarea ozonului în scopuri medicale este limitată de descompunerea sa rapidă în oxigen (în 1-2 ore, în funcție de temperatură și pH-ul mediului înconjurător).

Ozonul (O3) este cel mai puternic agent oxidant pe care îl are omul la dispoziție. Proprietățile sale dezinfectante depășesc de câteva ori cele ale clorului. În cazul contactului cu țesuturile vii la concentrații rezonabile, spre deosebire de clor, ozonul vindecă țesuturile, le vascularizează și le dezinfectează în mod foarte eficient. Acest fenomen este bogat exploatat în practica medicală, de exemplu, în tratamentul acneei, eczemelor atopice și altor defecțiuni ale pielii. Utilizarea în practica dentară începe să se “miște” și în ultimii ani au fost create câteva dispozitive medicale profesionale pentru eliminarea cariilor dentare fără durere – prin orientarea direcționată a ozonului. Acest fenomen îl puteți testa singur cu generatorul nostru OZ 300 – în cazul durerii acute, îndepărtați perlatorul din furtunul de silicon și lăsați ozonul gazoas să acționeze timp de 20-30 de secunde în zona afectată (nu inhalați ozonul!). După aproximativ 20-30 de minute, durerea va ceda. Trebuie menționat că, dacă veți utiliza regulat apă ozonizată (preparată în câteva minute cu generatorul nostru OZ 300) pentru clătirea gurii după curățarea dinților seara, aproape că nu veți mai cunoaște dentistul. Despre beneficiile financiare ale “nemergând” la dentist în zilele noastre nu mai este necesar să vorbim… Această apă tratată astfel poate fi utilizată cu succes și pentru clătirea vaginului în cazul unor probleme ginecologice persistente.

În utilizarea medicală a ozonului, se folosește solubilitatea foarte rapidă a ozonului în lichide. În țesuturi, are loc un proces reversibil de descompunere a două molecule O3 în trei molecule O2. Astfel, are loc o saturare mult mai mare cu oxigen decât în cazul oxigenării clasice inhalatorii.

Ozonul are o importanță deosebită în infecțiile intracelulare. Pătrunde ușor în celule, unde distruge intens aceste infecții. Dr. Clark recomandă ozonoterapia, printre altele, pentru neutralizarea freonilor din corp. Cu ajutorul generatorului nostru de ozon OZ 300, vă puteți pregăti soluții dezinfectante foarte puternice din apă potabilă obișnuită, puteți rezolva probleme dentare acute, să produceți ulei de măsline ozonizat (pentru tăieturi, răni tăiate, etc.) și să pregătiți băi de ozon etc.

Generatoarele OZ 300 furnizate de noi conțin două perlatori și furtunuri de teflon rezistente la ozon. În cazul utilizării pentru îmbogățirea apei cu ozon pentru curele de băut, este necesar să conectați la intrarea generatorului un uscător de umiditate a aerului (accesoriu OZ 300) din care se produce ozonul. Astfel, se evită posibila formare a compușilor chimici nedoriti în apa tratată. Alimentarea generatorului – priză obișnuită de 230V. Generatorul de ozon OZ300 utilizează un arc coroană de frecvență înaltă pentru producerea ozonului și este echipat cu un temporizator digital care oprește automat generatorul după durata selectată de utilizator. Cu acest temporizator, puteți seta exact saturarea apei cu ozon pentru diferite aplicații.

Un alt dispozitiv furnizat de noi este sterilizatorul de aer cu ozon (OZ 200 – 200 mgO3/oră. OZ 500- 500mgO3/oră.) – nu sunt doar “purificatoare” de aer obișnuite. Aceste dispozitive sunt ajutoare foarte utile pentru alergici. Ele distrug complet sporii de mucegai, bacteriile, virușii și acarienii. Aceste microorganisme plutesc constant în aerul liber și, dacă aveți un sistem imunitar slăbit, utilizarea acestor dispozitive este foarte utilă. Pornind generatorul timp de 10-90 de minute (setat în fabrică cu 9 programe pentru diferite dimensiuni de camere), veți umple camera cu ozon, care se va descompune înapoi în oxigen în decurs de 1-2 ore. Aerul tratat astfel este cel mai bun climat pentru somn. Este un aer foarte calitativ și curat, cu un conținut ridicat de oxigen. Dimineața voastră va fi complet diferită față de cea de până acum, organismul vostru va acumula multă energie în timpul somnului…

Ozonul folosit în acest fel distruge cu succes mirosurile neplăcute (fumatul, mucegaiul, mirosul înțepător în încăperi neaerate, etc.) și distruge, de asemenea, mucegaiul de pe pereți. În aplicațiile ozonului în pivnițele de bere, unde metodele clasice de eliminare a mucegaiului au eșuat, a fost utilizat generatorul nostru OZ 3500 (3500 mgO3/oră). După o acțiune de o săptămână, s-a constatat că suprafața cărămizilor nu mai prezenta urme de mucegai, iar analiza fragmentelor de cărămidă a arătat că mucegaiul a fost distrus până la o adâncime de 12 cm în zidărie.

În practica medicală, cea mai frecvent utilizată metodă este așa-numita autohemoterapie mare, în care se recoltează 150 ml de sânge venos, care este îmbogățit cu o proporție precis determinată de O2-O3 și este reintrodus în circulația sanguină în câteva minute.

OZON – descriere detaliată O3

Ozonul și proprietățile sale excelente (cel mai puternic agent dezinfectant pe care îl are omul la dispoziție) sunt cunoscute încă din secolul al XIX-lea. Ozonul poate fi produs folosind un arc coroană, iar majoritatea generatorilor utilizează această metodă. Concentrațiile suficiente de ozon distrug, de exemplu, mucegaiurile rezistente de pe pereți, mirosurile neplăcute, precum cele din casele de vacanță după iarnă, sau din mașini etc. Pentru acest scop, generatoarele OZ200 și OZ500 pe care le oferim sunt foarte potrivite.

Atomul de oxigen apare în natură în diferite forme:

• Particula liberă O, foarte reactivă și nesitabilă (nu este un radical).
• Oxigenul O2. Această formă este cea mai răspândită, stabilă, incoloră ca gaz și ușor albastră ca lichid. Oxigenul în această formă este esențial pentru viață, dar în reacțiile nepotrivite poate fi toxic pentru organism. Joacă un rol important în reacțiile de oxidare care au loc în cele patru etape ale reacției Felton. Cu suficientă energie, rezultatul final al oxidării nutrienților este dioxidul de carbon (CO2) și apa (H2O). În cazul unei lipse de energie, această reacție nu se desfășoară complet și rezultă o cantitate mare de radicali liberi și metaboliti acizi. Aceste substanțe provoacă stres oxidativ în sistemele biologice. Stresul oxidativ nu este o lipsă de oxigen, ci o lipsă de energie liberă pentru oxidare.
• Oxigenul O3 (ozon). Este reactiv și nesstabil (nu este un radical). În molecula sa, are un excedent mare de energie. Timpul său de jumătate este foarte scurt (zeci de minute). Este prezent în mod obișnuit în aer într-un raport de 1 parte O3 la 10 milioane de părți de aer, adică aproximativ 140 ug/m3.
• Oxigenul O4. Este o moleculă foarte instabilă și se descompune rapid în două molecule de O2.
• Unele cercetări demonstrează că în reacții complexe, atomii de oxigen formează molecule de oxigen O8 și O64 pentru o perioadă foarte scurtă.

OZON

Ozonul este un gaz cu miros caracteristic, sau mai degrabă o aromă, pe care o putem simți în aer după o furtună de vară tipică. Simțul olfactiv uman este deosebit de sensibil la această aromă și, prin urmare, este capabil să o detecteze chiar și la concentrații foarte mici și complet inofensive ale acestui gaz în aer.

Acest gaz a fost descris pentru prima dată de Martinus van Marum, un om de știință olandez (1750 – 1837). În timpul experimentelor cu electricitate statică pe mașinile sale din 1785, a descris așa-numitul “miros al electricității”, care apare în jurul mașinilor electrice, probabil datorită scânteilor lor.

În 1840, prof. F. C. Schonbein, în cartea sa “Erzeugung des Ozons auf chemischem Wege” (“Generarea ozonului pe cale chimică”), a descris transformarea oxigenului atmosferic sub acțiunea unei descărcări electrice într-un gaz cu miros caracteristic. Acest gaz a fost numit după cuvântul grecesc “ozein”, care înseamnă a emana miros.

În 1857, Werner von Siemens a construit un dispozitiv care permite producerea de ozon. Tubul numit după el funcționează pe principiul unei descărcări electrice silențioase.

Primele dispozitive capabile de utilizare practică au apărut la începutul secolului al XX-lea. Organismul poate metaboliza și utiliza această formă de oxigen (oxigen activ). Este la fel de esențial pentru viață ca și oligoelementele.

Ozonul se formează în natură în mai multe moduri:

• Prin acțiunea descărcării electrice – fulger în timpul furtunilor.

Astfel create o singură dată, cantitatea de ozon se dispersează în atmosferă și se descompune treptat. Produce mirosul caracteristic al furtunii.

• Prin acțiunea radiațiilor UV în stratosferă.

Stratosfera este o regiune care se întinde la înălțimi de 15 – 50 km deasupra suprafeței planetei noastre.

Între 20 și 30 km altitudine, ozonul se formează ca urmare a influenței radiațiilor UV.

Ozonul astfel creat coboară (fiind mai greu decât aerul) și se descompune treptat. În condiții normale, aceste procese sunt în echilibru, iar concentrația medie a ozonului este în general constantă, situându-se între 4 și 5 ppm. Valoarea maximă poate atinge 10 ppm. Această regiune este cunoscută sub denumirea de stratul de ozon (ozonosferă), iar concentrația de ozon este mult mai mare decât la suprafața Pământului, unde atinge valorile de 0,03 – 0,04 ppm.

Stratul de ozon acționează ca un filtru, absorbând o parte semnificativă a radiațiilor UV (în spectrul UV la 250 nm) și oferind o protecție eficientă plantelor și animalelor terestre împotriva acestor radiații. Deteriorarea acestui strat duce la intensificarea radiațiilor UV la suprafața Pământului, afectând procesele genetice prin absorbția acestui spectru UV de către lanțul de ADN. Acest lucru poate duce la mutații genetice și creșterea incidenței problemelor genetice, cutanate și oculare la oameni, precum și la afectarea fotosintezei plantelor și perturbarea lanțurilor alimentare esențiale.

Ozonul are caracteristici specifice. Este un gaz albastru deschis cu un miros distinctiv, fiind mai greu decât aerul. Molecula sa este compusă din trei atomi de oxigen și are simbolul chimic O3. Este extrem de instabil și se descompune rapid în oxigen (O2), având un timp de înjumătățire de 45 de minute la 20°C și presiunea de 101,3 kPa. La 30°C, timpul de înjumătățire este doar de 20 de minute. Ozonul nu este un radical liber, dar are capacități oxido-reducătoare puternice și este mai reactiv decât oxigenul.

Proprietățile sale sunt valoroase în industria chimică, unde acțiunea sa oxido-reductoare este folosită pentru distrugerea unor compuși organici și toxici, dezodorizarea mediului și alte aplicații. În medicină, ozonul este utilizat pentru tratarea problemelor circulatorii, bolilor virale, bacteriene și fungice, și este folosit în centrele de transfuzie pentru sterilizarea sângelui.

Există două tipuri principale de ozon: tehnic și medical. Ozonul tehnic este o amestec de aer și ozon obținut din aerul atmosferic sau oxigen tehnic și este utilizat în principal în tratarea apei și în industria chimică. Ozonul medical este un amestec de oxigen medicinal și ozon obținut din oxigen medicinal, fiind folosit în practica medicală.

Proprietățile ozonului au implicații pentru sănătate. Mirosul uman poate detecta prezența ozonului în aer la concentrații foarte scăzute de 10 µg/m3 O3. Cu toate acestea, expunerea prelungită la concentrații ridicate de ozon poate provoca iritații la nivelul ochilor, nasului și gâtului, durere în piept, tuse și dureri de cap. Persoanele cu afecțiuni precum astmul, problemele cronice ale căilor respiratorii și bolile sistemului circulator sunt mai sensibile la ozon. Concentrații ridicate pot cauza iritații severe la nivelul ochilor și căilor respiratorii superioare, bronhospasm și tuse. Concentrații extrem de ridicate pot duce la pierderea cunoștinței, sângerare pulmonară și, în cele din urmă, deces.

Reglementările guvernamentale impun limite permise de concentrație pentru ozon în aer. Valoarea limită de expunere (PEL) este de 100 µg/m3 și nu trebuie depășită în medie pe durata unui schimb de lucru. Expuneri scurte peste această valoare sunt permise până la nivelul NPK-P, care reprezintă valoarea maximă admisă, de 200 µg/m3. Limitele sanitare pentru ozon în interiorul clădirilor au fost stabilite la 100 µg/m3. În general, concentrațiile mai ridicate sunt atinse în zonele rurale și montane, unde există un ciclu fotochimic natural al ozonului, în timp ce în orașe mari concentrațiile sunt mai scăzute datorită reacțiilor cu oxizii de azot.